Argumentul celor care critica tigara electronica este ca ‘nu exista indeajuns de multe studii pe termen lung’ ca sa putem sti mai multe despre riscurile vapatului. Desi studiile facute de Royal College of Physicians si de Public Health England au estimat ca vapatul este cu 95% mai sigur decat fumatul, foarte multe persoane continua sa puna semnul egal intre tigara electronica si tigarile clasice cand vine vorba de riscuri. Pe de alta parte, desi a fost inventata in anul 2003, tigara electronica inca este un produs „nou”, motiv pentru care nu putem cunoaste care sunt efectele sale pe termen lung.
In cazul acesta, cum pot RCP si PHE sa sustina atat de ferm ca vapatul este mult mai sanatos decat fumatul?
Acestia se folosesc de dovezile obtinute prin studii clinice pe termen scurt si mediu. Desi dovezile pe termen scurt nu sunt concludente decat intr-o anumita masura, majoritatea studiilor stiintifice efectuate pana in prezent au dovedit ca tigara electronica este mult mai putin daunatoare organismului decat fumatul.
Insa, din pacate, rezultatele obtinute pana acum au fost interpretate in mod eronat de catre marile trusturi mass media si de presa, care sustin interesele economice ale marilor producatori de tutun. De exemplu, un studiu recent asupra impactului tigarii electronice asupra ADN-ului a fost comunicat publicului larg ca o dovada ca “vapatul cauzeaza cancer”, desi este total neadevarat, rezultatele studiului fiind in mod eronat interpretate ca o comparatie intre vapat si fumat.
Modul in care ADN-ul este afectat de vaporii de tigara electronica este un subiect de maxima importanta. Acesta are potentialul de a ne informa asupra riscurilor cauzate de vapat in comparatie cu fumatul, iar in acelasi timp de a ne largi orizontul de cunoastere in ceea ce priveste schimbarile la nivelul ADN-ului. De aceea, este decisiv sa avem acces la dovezi fiabile despre efectele tigarii electronice asupra ADN-ului uman .
Faptul ca acest tip de cercetare este in derulare ne intampina ca o veste buna. Noul studiu va fi axat pe metilarea ADN-ului la cei care vapeaza, fata de fumatori, cu scopul de a obtine date referitoare la potentialele diferente ale riscului folosirii pe termen indelungat.
Am stat de vorba cu cercetatorul Dr. Suzi Gage de la Universitatea din Liverpool (cunoscuta pentru podcastul “Spune nu drogurilor”) despre studiul sau aflat in curs, despre metilarea ADN-ului si despre cum vapatul ne poate fi de ajutor.
Ce este metilarea ADN si care sunt efectele sale?
Metilarea ADN-ului este un subiect complicat, dar in esenta joaca un rol crucial in expresia genetica – felul in care informatia din gene este folosita de corpul uman pentru a produce lanturile de proteine. Din afirmatiile Dr. Gage realizam ca:
Cu totii detinem un cod genetic unic (numit si genom), inregistrat in ADN, care exista in fiecare celula a corpului nostru, producand astfel o ”amprenta” a fiecaruia dintre noi. Insa, alti factori sunt cei care influenteaza felul in care genomul este citit (cat de usor este a coda lanturile de proteine din alte componente ale ADN-ului). Unul din acesti factori este metilarea ADN, reprezentand o forma de epigenetica (epigenetica se poate traduce prin “deasupra geneticii”)
Ca sa intram putin in detalii tehnice, metilarea reprezinta adaugarea unei grupari metilice (CH3) lantului ADN intr-un punct specific al uneia din cele patru componente ale ADN-ului, citozina. Metilarea este aplicata la intregul nivel al genomului, insa distributia specifica ne ajuta sa facem legatura cu riscul unei anume conditii. De exemplu, metilarea la nivelul unor anumite secvente de gene duc la suprimarea genelor de tip “desfiintarea tumorilor”.
Cat despre relatia dintre metilarea ADN-ului si incidenta cancerului, Dr. Gage a afirmat ca „aceste investigatii asupra relationarii cu riscul de a face cancer sunt in momentul de fata in curs. Schimbarile provocate de metilarea ADN-ului sunt comune in codul genetic al diferitelor tipuri de tumori, insa exista dovezi ca metilarea ADN ar putea prezice dinamica riscului de a face cancer. Nu putem insa intelege cu totul care sunt efectele acestei dinamici, pentru moment.”
Metilarea ADN-ului in relatie cu fumatul
Nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca fumatul are un impact major asupra ADN-ului si se crede ca ar avea un impact si asupra procesului de metilare ADN. Dr. Gage ne explica:
La fel cum privim in ansamblu intregul genom pentru a ne da seama care este modul in care variantele genetice ajuta la prezicerea diferitelor afectiuni, putem privi si locatii specifice din genom, unde metilarea ADN este diferita de la individ la individ. Studiile din trecut au aratat ca exista o diferenta consistenta a profilelor de ADN metilat la cei care fumeaza. Credem ca aceste diferente au fost cauzate de fumat, desi este greu de confirmat – cauzele exacte fiind foarte greu de determinat.
Alt fapt care confirma cele relatate de Dr. Gage este un studiu din 2016, avand 16.000 de participanti, care a conluzionat ca metilarea zonelor specifice ale fumatorilor este in stransa legatura cu peste 7000 de gene, ce reprezinta in jur de o treime din totalul genelor umane. Cele mai concludente rezultate demonstrau o legatura directa cu genele asociate cu afectiuni ale fumatului, precum afectiuni cardiovasculare si unele forme de cancer. Desi majoritatea zonelor metilate s-au intors la valori tipice pentru non-fumatori la cinci ani dupa renuntarea la fumat, unele modificari au presistat chiar si 30 de ani dupa renuntarea la fumat.
Cercetatorii au emis mai multe teorii in ceea ce priveste felul in care fumatul afecteaza metilarea. Una din aceastea sugereaza deteriorarea ADN-ului ca efect direct al chimicalelor din fum care cauzeaza cancerul, dat fiind ca procesul de reparatie duce la metilarea zonelor adiacente din ADN, alta posibilitate fiind reprezentata de nicotina care ar putea afecta manifestarea genelor, ce ar avea un impact in procesul de metilare. Alte posibilitati fac referire la monoxidul de carbon, ce reduce cantitatea de oxigen din tesuturi, sau fumul ce poate actiona indirect prin factorii de legare ai ADN-ului.
Rolul pe care il are fumatul este greu de dovedit in ceea ce priveste diferentele profilelor de metilare ale fumatorilor, insa cu siguranta joaca un rol major. Daca putem confirma validarea legaturii intre metilare si riscul de cancer si alte afectiuni, atunci putem estima viitoarele riscuri, doar prin analizarea procesului de metilare, ne informeaza Suzi.
Efectele tigarii electronice si ADN-ul: Ce stim pana acum?
Pentru moment, nu exista foarte multe dovezi despre cum vapatul afecteaza ADN-ul. Pana acum – fapt des intalnit in cazul vapatului – au fost efectuate putine studii, iar rezultatele sunt in general contradictorii.
Unul din studiile de la finele anului 2016, realizat de British American Tobacco, a folosit testul Ames (testarea mutatiilor ADN-ului folosind bacterii) pentru a compara fumatul cu vapatul. Concluzia a fost ca vapatul nu a avut efect nici dupa 3 ore de expunere, pe cand fumul de tigara a avut efect in 24 de minute.
Cele mai recente studii asupra acestui subiect analizeaza efectul vaporilor pe soareci de laborator si efectul nicotinei si a nitrozaminei pe diverse culturi de celule umane. Raportul acestui studiu a concluzionat ca “vapatul cauzeaza cancer” insa nu acesta a fost obiectul studiului in cauza. Studiul a aratat ca soarecilor expusi la vapori le-a fost afectat ADN-ul din plamani, inima si vezica, dar a evidentiat si afectiuni ale celulelor pulmonare si ale vezicii umane. Cu toate acestea, studiul nu a oferit o comparatie cu fumul produs de tigari, de unde si dificultatea de a extrapola rezultatele intalnite la soareci de laboratori si celule umane cu subiectii umani.
Problema principala ramane, totusi, aceea ca autorii studiului si-au atribuit rezultatele nivelelor de nitrozamina, desi exista dovezi ale acestor nivele publicate in presa de specialitate. Concluzia lui Peter Hajek pentru Science Media Center a fost ca:
Nu s-a facut o comparatie cu tigaretele conventionale, insa in cuprinsul acestui articol, autorii confirma piesa cheie a acestui puzzle, de o relevanta cruciala: Cei care vapeaza prezinta cu pana la 97% mai putine chimicale de acest fel in comparatie cu fumatorii. Ar fi trebuit adaugat si faptul ca acest procent ar putea reprezenta foarte bine si nivelul de chimicale pe care nefumatorii il pot obtine din mediul inconjurator.
Altfel spus, chiar daca in teorie autorii studiului au avut dreptate, exista dovezi care confirma faptul ca cei care vapeaza prezinta o cantitate mult mai redusa a acelorasi chimicale prezenta la fumatori. Desi titlurile ziarelor exagereaza cu privire la studiul efectuat asupra soarecilor de laborator si a celulelor individuale, aceste dovezi prezentate sunt tot ceea ce trebuie pentru a demonstra ca tigara electronica, in comparatie cu fumatul, este o activitate care afecteaza mult mai putin corpul uman.
Luand in considerare cele spuse mai sus, este clar ca exista multe lacune in ceea priveste efectele vapatului asupra ADN-ului, iar noul studiu condus de Dr. Gage vine in confirmarea acestui lucru.
Viitorul studiu asupra vapatului si a metilarii ADN
Pe fundalul descris mai sus – precum si a opiniei publice cu privire la necunoscutele efectelor produse de vapat – beneficiile viitorului studiu sunt incontestabile. Cu cat putem culege mai multe informatii despre vapat si ADN, cu atat mai bine, in special daca putem compara aceste rezultate cu cele ale fumatului.
Daca datele vin in sprijinul celor prezentate mai sus, exista o sansa de a intelege mai bine care este riscul relativ al vapatului fata de fumat. Dr. Gage subliniaza nevoie de a fi precauti in ceea ce priveste interpretarea rezultatelor, dar este in general optimista despre cele aflate pana acum:
Este prea devreme sa ne pronuntam asupra rezultatelor diferentelor metilarii ADN-ului – acestea putand fi implicate direct in impactul pe care fumatul il are asupra riscului de cancer, insa nu putem sti acest lucru cu siguranta. Alternativ, ele pot fi interpretate drept “biomarkeri” pentru cancer – adica indicatori ale unui risc crescut, insa nu si motivul pentru cresterea acestui risc.
In orice caz, daca putem observa aceste diferente intre utilizatorii de tigari electronice si fumatori, putem avea o privire de ansamblu asupra potentialelor diferente in riscul pe termen lung dintre fumat si vapat, fara a trebui sa asteptam mai multi ani pentru aceasta. Odata cu avansurile stiintifice in domeniul metilarii ADN-ului, vom putea afla mai multe despre magnitudinea riscului de cancer in cazul vapatului, in comparatie cu riscul major al cancerului provocat de fumat.